Tara valorilor rasturnate
Stau ca un pensionar in fotoliu si ma holbez la televizor. Ma holbez nu pentru ca este ceva deosebit de interesant, ci pentru ca sunt atat de zguduit de ceea ce vad şi aud incat nu ma pot misca. Se vorbeste intens despre politicieni si clasa politica. Comentariul e asezonat cu imagini pe masura, dar mintea mea refuza sa inteleaga ceva de neinteles. Cine consulta publicatiile de specialitate, poate lesne afla ca in Insulele Capului Verde Asociatia economistilor (de acolo, de la ei) cuprinde exclusiv economisti. Economisti cu diploma si legitimatia la zi. Nicidecum medici veterinari sau tamplari. In mod asemanator se intampla si cu Liga inginerilor (tot de acolo). In ea se regasesc ingineri, mai buni sau mai rai, dar ingineri cu totii. Si nu economisti sau muzicieni. Cam asa e peste tot in lume.
Deci, mi se pare logic si de bun simt ca intr-o clasa, asociatie, uniune, liga sau cum vreti sa o numiti, sa fie cuprinsi cei care intrunesc niste aptitudini profesionale asemanatoare. Iar eu, stau in fotoliu si ascult si vad comentarii despre clasa noastra politica. Care clasa politica? Care e clasa, asociatia, liga, uniunea sau cum vreti s-o numiti de la noi care are politicieni cuprinsi in ea? Politicieni, adica oameni cu studii politice. Sau oameni care au facut politica. Macar. Asa cum bine vedem din propaganda pe care si-o fac partidele noastre, in partid sunt admisi si urca pana la nivelul de politician prin numirea lor ulterioara in parlament (atentie, in parlament, nu in guvern) cei cu bani, industriasi, oameni de afaceri, cei care cotizeaza la greu. Ce are asta cu politica? De ce faptul ca au bani ii califica drept politicieni? Care a fost macar exercitiul lor in politica, daca nu au calificare? De unde provine competenta lor in problemele atat de delicate ale politicii, daca ei nici nu au auzit ce e aia pana nu au ajuns cocotati in parlament? Cum e posibil sa fie cotat ca politician si sa fie numit prefect un analfabet (am inteles ca undeva, prin Moldova).Ca sa nu complicam lucrurile, nu intram in discutii despre tupeu sau bun simt. Atunci, de ce si pornind de la ce criterii sunt denumiti politicieni? Termenul simplu de parlamentari ar fi mai apropiat de realitate. Iar in cazurile mai banale, termenul de membru al partidului, in locul celui de politician. Sau, pur si simplu, membru.
Plictisit de televizor, iau si deschid un ziar. Prima pagina-sex si tate. Pagina a doua-tot sex si alte tate. Pagina a treia-alt sex cu aceleasi tate. Iata si pagina a patra. Ehe, aici se schimba lucrurile. Dau de un articol serios, sobru, scris intr-o maniera elevata. Si subiectul e pe masura. E vorba de doau tinere care prezinta la un post de televiziune local stirile, timp in care se dezbraca. Sau se dezbraca in timp ce prezinta stirile. Redactorul articolului atinge culmi de maiestrie in a ne prezenta dificultatile acestei meserii si efortul facut de cele doua june. Ca sa dea mai multa greutate spuselor, iata-l ca vine cu o completare care ma da gata: si ca sa nu credeti ca cele doua prietene sunt neserioase, sa stiti ca ambele sunt studente la facultate. Ei, hai ca m-a dat gata! In scara lui de valori rasturnata, ele nu sunt doua studente nerusinate care se dezbraca precum doua vagaboande. Nuuu. Ele sunt, de fapt, doua vagaboande foarte serioase, care se dezbraca precum niste studente. Altfel spus, in mintea lui, studentia certifica nerusinarea, nu nerusinarea declaseaza studentia. Dumnezeule! Ma uit la ziar si imi dau seama ca mai sunt si altii care citesc asa ceva. Si care pot crede asemenea nonvalori. Ma scuzati, ma duc sa beau o tarie ca sa-mi taie greata.
Articol postat de Komicaminolta